Uneori, când îmi citesc vechile postări, parcă am impresia că sunt scrise de altă persoană. Și nu pentru că mi s-ar părea nașpa acum, ba chiar din contră. Scriam cu o atâta degajare și aveam o ușurință în exprimare pe care nu știu dacă aș mai putea să o scot la iveală în momentul de față.
Sunt atât de multe lucruri pe care mi-ar plăcea să le dezvolt pe blogulețul ăsta, dar parcă-mi simt degetele legate unele de altele cu o sfoară invizibilă a neputinței. Teamă poate? Chiar nu știu.
Poate de vină-i vârsta și micile îndoieli pe care le-am adunat în ultimii ani cu privire la modul în care îmi proiectez gândurile în cuvinte. Dar dacă deja am rețineri din astea (la 18 ani, lol), nu-mi imaginez ce-ar putea fi mai târziu.
Poate mi-e teamă de păreri contradictorii. Adevărul e că, pe vremuri, nici nu mă interesau prea tare eventualele critici. Eram extrem de detașat și nu mă interesa absolut deloc să îndeplinesc așteptări venite din exterior. Să se fi schimbat ceva de atunci?
Sau poate, pur și simplu, m-am dezobișnuit să scriu pe blog. Atât de tare m-am adâncit în lumile mele ficționale, încât a devenit ceva ieșit din comun să mai scriu și despre micile cugetări din viața de zi cu zi. Ah, și că veni vorba, volumul 4 al Seriei „Despre magie și alte secrete” este pe drum.
Stay tuned!
Îți plac postările? Te invit să te abonezi la newsletter. :)
