Salutare tuturor și bine ați revenit!
Azi îmi doresc să împărtășesc cu voi câteva dintre recenziile pe care le-am primit pentru „Șoaptele morții”, primul volum al seriei „Viv’Infernum” (disponibil la Editura Datagroup). Acestea sunt publice și pe Goodreads, iar dacă te numeri printre cei ce au citit cartea, aș aprecia enorm un review.
Le mulțumesc mult tuturor celor ce și-au exprimat gândurile bune despre primul roman din seria „Viv’Infernum”! You rock! ❤️
DivaHair.ro
În primul rând, ținem să îi oferim un mare „bravo” lui Costin Neață pentru că a recreat un roman atât de autentic, perfect ancorat în prezent. Vârsta, apropiată de cea a eroilor săi, „spune tot”. „Șoaptele morții” cucerește cu un dialog spumos, în care tinerii vorbesc ca niște tineri, un dar literar cu atât mai prețios cu cât acest fapt e atât de rar, autorii fiind în general oameni trecuți „de o anumită vârstă” și beneficiind de experiență, dar nu și de avantajul unor trăiri similare cu personajele lor.
Umorul e de asemenea un alt motiv pentru care vei răsfoi cu atâta bucurie romanul. Cel mai adesea, avem parte de umor de limbaj, întruchipat mai ales prin replicile Siei și interacțiunile fabuloase cu celelalte personaje, dar nu putem să nu remarcăm și scurtele incursiuni în viața Liviei, scenele casnice cu frații săi mai mici, pline de inocență, candoare și amuzament.
Originalitatea e un alt atu al romanului, unul pe care nu ai să îl poți trece cu vederea. Adevărul e că, dacă am putea face un reproș autorului, acela ar fi că nu a abordat mai profund atât de interesanta mitologie pe care a construit-o în acest început de serie imaginativ. Dar nu e nimic, avem răbdare, mai ales că bănuim că ne așteaptă surprize frumoase mai târziu. Ce putem remarca e utilizarea fenomenal de inspirată a celor 30 de arginți ai lui Iuda, genial integrați în narațiune, dar și apariția unui personaj istoric cu statut de legendă, la rândul său frumos – și subtil – introdus în fibrele intrigii. Cert e că vrem mai mult, căci acest univers e atât de ofertant!
A drop of inspiration
Personaje de toată frumusețea, pornind de la un grup de tineri timișoreni care tocmai au terminat liceul și se trezesc în mijlocul unor aventuri supranaturale pline de adrenalină, provocate de a doua categorie, respectivii vivinferni, trei aparent tineri conduși de Anastasia, toți aflați sub oblăduirea mai amplă a unei misterioase Sofiana. Cine este Anastasia, ei bine, aici e o surpriză frumos inserată, bine gândită și legată. Tot soiul de trimiteri și elemente istorice, puse cap la cap cu iscusință de autor, vor provoca întorsături de situație foarte faine;
Acțiune alertă, într-un ritm susținut. Adăugați la ce v-am zis până acum o familie de sectanți dubioși, al căror strămoș e responsabil de o mare parte dintre încurcăturile din prezent, și care au printre ei o persoană pe care te-ai aștepta să o găsești oriunde, dar nu acolo; o organizație secretă încă și mai dubioasă, un fel de fanatici care pretind că vor să stârpească răul, imprăștiindu-l însă mai degrabă. Trădări, crime, răzbunări. Secrete de la Vatican. Secrete vechi de familie, multe românești, altele de pe alte meleaguri. Se vede că autorului îi plac mult secretele.
Un sistem magic coerent, pe care poți să îl iei la puricat de hibe, însă nu ai timp, într-atât de alertă e acțiunea; portițe deschise de autor, dar care s-au legat bine până acum, fără fisuri logice sau fire epice abandonate fără sens;
Elementele fantasy frumos împletite cu cadrul cotidian aduc romanul în zona de fantasy urban, iar vârsta protagoniștilor în nișa YA, însă fără nesuferitele siropoșenii de care abundă, în unele situații, acest tip de literatură. Avem, după cum spuneam, și elemente dark – ritualuri, sacrificii, manuscrise vechi, îngeri, demoni și acești vivinferni, creaturi supranaturale despre care n-o să vă spun mai nimic, fiindcă e cel mai bine să aflați singuri ce-i cu ei;
Finalul este foarte reușit – ce-i drept Costin Neață a dat dovadă de fler pentru finaluri încă de la primele romane, era normal ca acest lucru să devină din ce în ce mai ușor pentru el.
@andrettex (Instagram)
Cartea asta a venit în momentul în care nu îmi mai plăcea nimic din ce citeam. Începeam multe cărți și niciuna nu mă ținea captivată. Dar când am pus mâna pe “Șoaptele morții”, am fost instant prinsă în mrejele ei.
Ar fi drăguț să intrați blind în ea și să știți doar că e un dark fantasy.
Cât despre personaje, prima oară mi-a plăcut Luca, apoi Livia, iar Rafael mi s-a părut un scump. Clar Rafael a rămas preferatul meu până la final. M-am distrat maxim citind cartea.
Un lucru care nu mi-a plăcut a fost relația romantică dintre două personaje. Chiar nu îmi doream ca aceștia să fie împreună, dar e preferință personală.
Chiar și așa, acțiunea și misterul se regăsesc din plin pe tot parcursul cărții. Cred că e o carte ce merită citită dacă vă place genul urban fantasy sau dacă sunteți în căutare de autori români.
@lady.s_books (Instagram)
Anul apariției: 2024
Gen: Dark urban fantasy
About: paranormal, religie, elemente istorice, medium-pacedNu o să vă mint așa că o să recunosc că la această carte m-au atras coperta și titlul ca mai apoi să descopăr că un personaj principal îmi poartă numele. Vă dați seama că nu m-a mai interesat să citesc sinopsisul și am început cartea imediat. Luca Dobrescu este un absolvent al liceului care are în față un viitor strălucit, în SUA la facultatea de drept,forjat din trecutul chinuitor și dorința de a face dreptate. Anastasia se retrage într-un oras de reședință al vivinfernilor creați de Simon Devorador după o misiune la Vatican încercând să se integreze, dar are parte de o surpriză. Pe parcursul lecturii avem parte de mister, crime, sacrificii și iubire, mai mult sau mai puțin letală.
Ce mi-a plăcut:
– evenimentul istoric prezent în trecutul Anastasiei;
– descrierile creaturilor de la începuturi și până în prezent;
– paralela dintre Luca și Rafael;
– plot twist-urile;
– elementele religioase și implicarea ”divinității” în acțiune;
– misterele deslușite, dar și cele nou create;
– finalul.Chiar dacă am citit la alte persoane că Livia a fost un personaj preferat, eu am fost exact contrariul. Costin reușește să creeze personaje verosimile, în care să te regăsești și ale căror acțiuni le poti înțelege, așa cum eu am înțeles-o pe Livia, dar nu am putut empatiza cu ea deoarece nu aș fi făcut alegerile pe care aceasta le-a făcut. Nu pot spune că aș fi făcut toate alegerile Anastasiei, dar cu aceasta am empatizat mai mult, probabil și din motivul că m-am simțit mai conectată cu ea având același nume.
Dacă vă plac elementele paranormale care au legătură cu religia și divinitatea, dacă vă plac misterele și setting-ul mai dark, aceasta carte sigur este pentru voi. Cred că aceasta este o lectură care merită și aștept cu nerăbdare volumul 2 pentru a vedea dacă teoriile mele sunt adevărate.
@allyandthebooks (Instagram)
Nu vă puteți imagina cât de mult mi-a plăcut acest prim volum al seriei „Viv’Infernum”. Costin a făcut o treabă minunată! Se regăsește numele său pe lista autorilor mei favoriți români, cu siguranță.
Am îndrăgit protagoniștii pe dată, chiar și în momentele în care n-am rezonat neapărat cu acțiunile lor. Costin reușește să contureze extrem de bine portretele tuturor personajelor și cum să nu apreciez acest lucru?
Acțiunea evoluează treptat, aș spune. Nici prea lent, dar nici prea repede. A decurs totul exact pe gustul meu și mă bucur tare, tare mult.
Mi-au plăcut la nebunie momentele din trecutul Anastasiei și mi-aș fi dorit mult de tot să fi fost menționate mai multe lucruri în acele capitole, să fie mai dezvoltată acțiunea.
„Șoaptele morții” m-a prins încă de la primele pagini și vă spun sincer că n-am mai putut lăsa cartea din mână.
Mă bucur enorm că am avut plăcerea de a sta de vorbă cu Costin la Bookfest, acum câteva luni și vă garantez că este un om tare, tare mișto!
Îți plac postările? Te invit să te abonezi la newsletter. :)