Și te-am văzutCald trandafir;Și te-am plăcut,Dulce safir, roșu rubin. Ochii-n soare… Petale roșiiȘi calde precum sângeleAflat în vărsare. Și m-ai luat în brațe,M-ai încălzit,Și m-ai străpunsȘi m-ai răcit… Și m-ai străpunsCu ai tai spiniȘi m-ai ucis,Dulce rubin,Crud trandafir.
Categorie: versuri
Timpul ce se scurge
Poze uitate, purtate de vântZboară-n neștire spre soare;Amintirile toate și gând după gândSe pierd în neștire, în zare. Niciun viitor, nici măcar un prezent,Ci un purgatoriu continuu;Doar un trecut ce bântuie-absentÎntr-un Univers rece, ambiguu. Fără un ceasornic ce poate redaSecundele scurse și speranța pierdută,Te zbați, dar nu poți evadaDintr-o realitate nedreaptă și cruntă. Iar demonii … Citește în continuare Timpul ce se scurge
Picuri de sânge și șoapte
Corbii croncăne în apusul de soare,Iar totul dispare, aproape mă doare;Șoptește-mi, rogu-te, cuvinte de alinare,Care să oprească sângele aflat în vărsare. Cu buze mânjite de stropi de otravăȘoptește-mi destinul cu a ta voce gravă;Numai doi demoni într-o lume firavă;Tu te ridici, eu dispar… precum o epavă. Îmbracă-mă în vise și iluzii deșarte;Desfă-ți aripile și du-mă … Citește în continuare Picuri de sânge și șoapte
Blur
Scânteie de visEstompată în ceață;Doar un blur stinsPeste peisajul din față. Nu oameni, ci umbreCe bântuie în neștirePe străzi pustiite,Printre moloz și ruine. Un apel și un murmur…Nu tu, ci un vorbitor fără voceCe își dorește să urle,Dar tace, dar tace… Da' chiar! De ce taci?Suspinele te seacă;De ce te prefaci?Vorbește sau pleacă! Pleacă departe!Ia-ți … Citește în continuare Blur
Picături de foc
Sute de nori negri Îi întunecă privirea; Picături de apă, Ce cad și umplu marea. Zeci de uragane, Ce-i suflă prin gânduri; Picături de apă, Ce umplu rânduri, rânduri. Tunete stinghere, Ce urlă-n depărtare; Picături de apă, Fulgere fugare. Zeci de ploi reci, Ce vor să-l stingă pe loc; Picături de apă, Picături... de foc.
Fumează-mă!
Aprinde-mă și simte Scânteile ce-ți cad pe față Și căldura trecătoare... Sunt efemer prin viață. Inspiră-mă și cazi, Lasă-te purtat spre abis, Printre viețile aprinse Cu al tău suflet stins. Fumează-mă și taci! Trage-mă-n piept acum Și lasă-te pierdut Printre cărările de fum. Stinge-mă și uită... Tot ce a fost înainte; Știi că-ți spun adevărul, … Citește în continuare Fumează-mă!
Măști
Atâția oameni ce pretind Că trăiesc fiind ei înșiși, Când de fapt se trezesc fiind Capturați, înlănțuiți și închiși. Pradă unor emoții Pe care și le reneagă, Vrând să le șteargă Fără să le-nțeleagă. Cu frică de ceilalți, Ne izolăm între ziduri, Creându-ne-n suflet și-n minte Întuneric și viduri. Punem la suflet prea mult Păreri … Citește în continuare Măști