„Mare Tranquillitatis” de Katja Millay (recenzie)

„Mare Tranquillitatis” de Katja Millay (recenzie)
36710664_1313704962095405_461767571968884736_n
Sursă foto: arhivă personală

Bine v-am regăsit!

În acest articol vreau să vă prezint recenzia unei cărți pe care am citit-o recent. Știu că nu am mai făcut asta de ceva vreme, dar în ultimele luni chiar nu am reușit să-mi mai fac timp pentru citit.

Acestea fiind spuse, cartea pe care vreau să v-o prezint astăzi este „Mare Tranquillitatis” de Katja Millay.

„Fostul copil minune al pianului, Nastya Kashnikov, își dorește două lucruri: să treacă prin anii de liceu fără să i se afle trecutul și să-l facă pe băiatul care i-a răpit totul – identitatea, spiritul, dorința de a trăi – să plătească pentru asta.

Povestea lui Josh Bennett nu e un secret: toți cei pe care i-a iubit au fost luați din viața lui, iar acum, ajuns la vârsta de șaptesprezece ani, nu i-a mai rămas nimeni. Acum, tot ce vrea este să fie lăsat în pace, iar cei din jur îi îngăduie acest lucru, fiindcă atunci când numele îți devine sinonim cu moartea, toți tind să păstreze distanța. Toți, în afară de Nastya, misterioasa lui colegă, nou-venită în școală, care îi tot apare în cale și nu pleacă până când nu i se infiltrează în toate aspectele vieții. Dar, cu cât o cunoaște mai bine, cu atât mai enigmatică i se pare.

Mare Tranquillitatis este o lectură complexă, bogată, intensă, cu o narațiune genial construită despre un tânăr singuratic și o tânără fragilă emoțional, și despre miracolul celei de-a doua șanse.”

Narațiunea acestei cărți este una subiectivă, atât din perspectiva Nastyei, cât și din perspectiva lui Josh.

Nastya, cunoscută și ca Pianista din Brighton, ar fi putut avea un viitor promițător mulțumită talentului său aparte. Din nefericire, la vârsta de cincisprezece ani, suferă un accident din cauza căruia își pierde abilitatea de a da naștere muzicii. După această tragedie, viața Nastyei se schimbă radical. Fosta pianistă devine din ce în ce mai pesimistă, se închide în ea și chiar renunță la a mai vorbi.

„Trăiesc într-o lume lipsită de magie sau de miracole. Un loc unde nu există clarvăzători sau metamorfi, nici îngeri, nici băieți cu puteri supraomenești care să te salveze. Un loc unde oamenii mor, și muzica se dezintegrează, și viața e nașpa.”

Indiferent de toate acestea, ea știe un singur lucru: că vrea să se răzbune.

„Îmi detest mâna stângă. Detest s-o privesc. O detest când îmi șovăie și-mi amintește că identitatea mea s-a dus. Dar o privesc chiar și-așa, pentru că, totodată, îmi amintește și că o să-l găsesc pe cel care mi-a luat totul. O să-l omor pe băiatul care m-a omorât, iar când o să-l omor, o s-o fac cu mâna mea stângă.

În schimb,  Josh este un simplu băiat care a avut ghinionul să-i piardă pe toți cei dragi, rămânând singur și ajungând să creadă că Dumnezeu îl urăște.

„Poate c-ar trebui să sar imediat ca arsă și să-i spun că nu e bine să gândească așa. Că, bineînțeles, Dumnezeu nu-l urăște. Că e ridicol să crezi așa ceva. Numai că nu e. Nimic din ce-a spus nu e ridicol. Când vezi că toți oamenii pe care-i iubești sunt înlăturați, sistematic, din viața ta, până când, la vârsta de șaptesprezece ani, ajungi să nu mai ai pe nimeni, cum ai putea să gândești altfel?”

Nastya decide că vrea să facă ultimul an de liceu într-o școală în care nimeni să nu-i cunoască trecutul. Se mută la mătușa ei, Margot, în orașul în care locuiește Josh Bennett. La început, cei doi sunt simpli colegi la orele de atelier, dar, pe parcurs, lucrurile se complică imediat ce Nastya află unde locuiește Josh…

Lucrurile devin din ce în ce mai complicate spre final. Nu m-aș fi așteptat în veci la un astfel de punct culminant ca cel prezentat în carte. Dar, indiferent de toate, deznodământul este cel care face cartea să merite a fi citită. Cel puțin asta este părerea mea.

Alt lucru care mi-a plăcut este modul de a prezenta poveștile tragice ale celor doi tineri. În fiecare capitol, ne este prezentată doar câte o piesă de puzzle, urmând ca, la finalul cărții, să-i cunoaștem în întregime pe Josh și Nastya.

„Mare Tranquillitatis” este o frumoasă poveste de dragoste dintre două persoane cu un trecut negru, dar care reușesc să treacă împreună peste toate.

pexels-photo-586415
Sursă foto: pexels.com

Cartea are 461 de pagini și 58 de capitole. Dacă sunteți interesați, o puteți găsi la editura Epica.

Îți plac postările? Te invit să te abonezi la newsletter. :)

Comments

No comments yet. Why don’t you start the discussion?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *