„Furia Roșie” de Pierce Brown (recenzie)

Seria de cărți pe care vreau să v-o prezint de data aceasta este „Furia Roșie” de Pierce Brown, o trilogie SF destul de vastă și foarte captivantă, alcătuită din: „Furia Roșie”, „Furia Aurie” și „Furia Dimineții”.

Descriere

„În viitor, populația lumii e împărțită în clase având funcții clar definite, clase cărora le corespunde câte o culoare. Darrow e un Roșu și un Sondor al Iadului care lucrează în adâncul minelor de pe Marte pentru a face suprafața planetei locuibilă. Ca toți cei din neamul lui, trudește din greu în virtutea unui viitor mai bun pentru generațiile următoare. Dar în curând, Darrow va descoperi că umanitatea a ajuns demult să populeze planeta Marte, iar cei ca el sunt ținuți drept sclavi de o clasă conducătoare decadentă, cea Aurie. Singurul mod în care se poate face dreptate în această societate abuzivă este ca Darrow să se infiltreze în mijlocul Auriilor, devenind unul dintre ei.”

Scurtă introducere

Acțiunea se petrece cu șapte sute de ani în viitor, omenirea reușind până atunci să colonizeze toate planetele Sistemului Solar. La fel cu spune și descrierea cărții, oamenii sunt împărțiți în clase sociale diferite, deosebindu-se prin culoare și rolul pe care îl ocupă în societate.

În această societate aparent utopică, Aurii sunt cei care conduc lumea, pe când Roșii sunt mințiți și obligați să foreze după helium-3, elementul ce asigură viața și economia planetei Marte.

Darrow este un băiat de șaisprezece ani și conducătorul echipei sale de excavație. La fel ca ceilalți Roșii, el duce o viață simplă și destul de plină de lipsuri. El este foarte ambițios și muncește din greu ca familiei sale să îi fie mai bine, neluând în seamă abuzurile Societății. În schimb, soția sa, Eo, este o persoană cu un puternic spirit revoluționar, care refuză să accepte nedreptatea față de rasa Roșie. Ea încearcă în repetate rânduri să-i deschidă ochii lui Darrow, spunându-i că ei trăiesc pentru mai mult de-atât, dar băiatul nu o ia niciodată în serios, până când, din cauza unui mic accident, cei doi sunt pedepsiți. În semn de revoltă, Eo recită „Cântecul secerătorului” chiar în fața Arhiguvernatorului Augustus (Auriu și conducător al planetei Marte). Din cauza acestui lucru, ea este trimisă la spânzurătoare…

După toate cele întâmplate, Darrow se simte pierdut. Sentimentul revoltei i se aprinde în suflet și începe să-i dea dreptate soției sale. Cu ajutorul Fiilor lui Ares (o grupare teroristă ce are ca scop eliberarea culorilor inferioare), Darrow reușește să se infiltreze în rândul Auriilor, suferind nenumărate operații pentru a-și modifica aspectul fizic și ADN-ul, devenind astfel un Auriu. Plănuiește o răzbunare de proporții care să pună capăt pe veci rasei Aurii. Dar, în drumul său spre răzbunare întâlnește nenumărate obstacole, trebuind să se adapteze vieții de Auriu și să treacă peste încercările ce îi vor schimba radical viața și modul în care s-a raportat până acum la ea.

Fragmente

„-Avem un drept asupra acestui pământ, Darrow. Sângele și sudoarea noastră l-au udat. Și totuși le aparține Auriilor și Societății. De câtă vreme lucrurile sunt tot așa? O sută, o sută cincizeci de ani de pionierat săpând și murind? Sângele nostru și ordinele lor. Pregătim acest pământ pentru Culori care n-au asudat niciodată alături de noi, Culori care stau confortabil pe tronurile lor, departe, pe Pământ, Culori care n-au fost niciodată pe Marte. Pentru asta merită să trăim?”

„Parcă a trecut doar o zi de când știam că și eu sunt unul dintre pionierii de pe Marte. O zi de când sufeream pentru ca umanitatea, disperată să părăsească Pământul muribund, să ocupe planeta roșie. Ah, cât de bine au mințit conducătorii mei.”

„Când mă trezesc dimineață observ că în timpul nopții s-a înghesuit în mine ca să se încălzească. Trupul ei e prea fragil. Tremură ca o frunză în vânt. Îi miros părul în timp ce ea respiră încet. Are urme de sare pe față. O vreau pe Eo. Vreau ca părul acesta să fie al ei. Dar nu o îndepărtez pe Mustang. Mă doare când o țin în brațe, dar durerea vine din trecut, nu de la ea. Ea e ceva nou, ceva plin de speranță. Ca primăvara pentru iarna mea întunecată.”

„Îmi doresc liniștea de acasă. Supa făcută de mama, atingerea mâinii sale ferme, dragostea pe care o simțeam înflorind în mine de fiecare dată când o făceam să zâmbească. Bucuria de a-mi da seama că Eo mă iubește. Tânjesc după nopțile lungi și reci dinainte să facem dragoste, când totul era numai dorință și poftă, când ne sărutam pe furiș, cu inimile bătând neregulat, ca două păsărele care-și dau seama că până la urmă o să-și construiască un cuib împreună. Așa trebuia să fie viața. Familie. Prima dragoste. Nu să te prăbușești în atmosferă printre ucigași care nu vor decât să-ți ciuruiască trupul cu metal fierbinte, după care să-ți ucidă prietenii.”

„Dacă aș mai fi fost omul pe care îl cunoștea Eo, aș fi înlemnit de groază. Dar omul acela s-a dus. Îi plâng moartea în fiecare zi. Uitând din ce în ce mai mult cine eram, ce vise aveam și ce iubeam. Tristețea e-acum amorțită. Și merg înainte, în ciuda umbrei pe care o aruncă asupra mea.”

„-E trădare din partea unui câine să muște mâna stăpânului când stăpânul încearcă să-l omoare?”

„Oamenii ăștia sunt cuprinși de furie. Cu toate că unii dintre ei mor, simt flacăra revoltei cum se aprinde în ei după ce le-am oferit permisiunea să facă ce și-au dorit toată viața. E aici, chiar dacă nu e vizibilă niciodată până la capăt – scânteia individualității, a libertății.”

Impresii personale

La prima vedere, viitorul descris în „Furia Roșie” pare unul utopic. Societatea funcționează perfect, pe baza unor reguli clare, fiecare îndeplinindu-și sarcinile. Dar, în realitate, pentru ca acest lucru să fie posibil, este nevoie de conducători, de sclavi. Este nevoie de sacrificii umane pentru „progres”, iar oamenii slabi sau care sunt considerați o amenințare pentru Societate sunt înlăturați. Acesta este genul de lume în care nu aș vrea sub nicio formă să trăiesc…

…și nici Darrow. După moartea lui Eo, el face tot posibilul să oprească nedreptatea Societății și să existe egalitate între culori. Este nevoit să suporte transformări fizice dureroase, să creeze alianțe și prietenii, să supraviețuiască luptelor și, mai ales, să se adapteze unei lumi reci, lipsite de suflet, făcând foarte multe sacrificii pentru a îndeplini visul soției sale, acela de a fi liberi.

Pierce Brown este un autor ce dă dovadă de foarte multă imaginație. În plus, acesta ilustrează și un posibil viitor al omenirii, dacă aceasta ar intra sub conducerea dictaturii. Să ne mai întrebăm de unde s-a inspirat?

Seria de cărți „Furia Roșie” mi-a plăcut la nebunie și am citit-o pe nerăsuflate. Este plină de acțiune, întorsături de situați, momente de filosofie ale personajului principal și nu numai. V-o recomand cu drag tuturor, mai ales iubitorilor de SF!

Seria o puteți găsi la editura Paladin. Dacă doriți pachetul cu toate cele trei cărți, îl puteți comanda de aici, iar dacă doriți să le luați separat, le puteți găsi aici, aici și aici.

Toate cele bune și spor la citit!