Stăteam zilele astea și mă gândeam la cum ar decurge viața mea dacă m-aș opri brusc din scris. Probabil că nu ar decurge și punct. 🙂 Pentru că am impregnat obiceiul ăsta atât de mult în programul de zi cu zi încât a devenit un stil viață.
Așadar, m-am gândit să enumăr, pe scurt, (câteva dintre) motivele pentru care fac asta în fiecare zi, indiferent că e vorba de noile cărți la care lucrez, de blog sau de journalingul pe care încerc să-l practic cât mai des.
✒ Scriu ca să evadez
Și pentru că niciodată nu o să-mi ajungă realitatea în care trăiesc. Probabil aceasta este și una dintre cauzele pentru care simt nevoia să dau naștere poveștilor, în care îmi petrec peste 90% din timp (motiv pentru care par mereu cu capul în nori). Iubesc să călătoresc cu puterea imaginației în noi lumi și să experimentez situații cu care nu m-aș putea confrunta în realitate. Ador să mă joc cu stările și să explorez posibilități nelimitate.
✒ Scriu ca să mă detensionez
Cu toții avem momente de stres, tensiune sau chiar furie. Și credeți-mă, scrisul e terapie pură. Atunci când scriu despre lucrurile care mă frământă, simt cum presiunea începe să dispară, de parcă mi-ar părăsi corpul prin degete și ar fi absorbită de taste.
✒ Scriu ca să mă cunosc mai bine
Scrisul este un exercițiu destul de practic în acest sens. Este mult mai ușor să stabilești o legătură cu tine însuți atunci când îți proiectezi în cuvinte visurile, speranțele, frustrările, motivațiile sau orice alt gând. E ca și cum ai fi în față cu o variantă 3D a personalității tale, pe care ți-e mult mai ușor să-o analizezi.
Voi ce relație aveți cu scrisul? Care sunt motivațiile și avantajele pe care le-ați descoperit pe măsură ce ați practicat acest obicei?
Îți plac postările? Te invit să te abonezi la newsletter. :)
